Iohannis, generalii și imobiliarii

Reading Time: 6 minutes

Trei instituții de forță ale statului, conduse de generali agreați de președinte, au apărut în ultimii doi ani în afaceri imobiliare controversate.

Recenta investigație a Recorder privind vila de pe Aviatorilor 86, renovată de RA-APPS cu 7 milioane de euro, a cimentat în imaginarul colectiv portretul unui om preocupat excesiv de proprietățile imobiliare.

Dovezile prezentate sunt indirecte. Președintele Iohannis este zugrăvit prin câteva tușe, denumite sugestiv „indicii”. Iar printre indiciile care duc la președinte se numără „apetența pentru lux”, implicarea indirectă a PNL în finanțarea renovării clădirii, precum și „secretomania” – care este „un leit-motiv al mandatelor lui Klaus Iohannis”.

Aflăm astfel că lucrările au fost atribuite prin încredințare directă, fiind frangemntate în contracte de sub 100.000 de euro, iar printre firmele implicate se numără unele care au lucrat pentru SPP, precum și Rasirom – regia patronată la vedere de SRI, care oferă soluții de securitate fizică și cibernetică pentru obiectivele de interes strategic.

Mașinile care aduc materiale de construcții și muncitori sunt neinscripționate, iar panoul obligatoriu de identificare a șantierului este gol.

RA-APPS și Administrația Prezidențială au negat orice legătură cu Iohannis. Nu rămâne decât ca timpul să confirme ancheta Recorder.

Am reținut însă cuvintele-cheie: „imobiliare” și „secretomanie”. Și mi-am adus aminte că în ultimii doi ani am scris despre trei afaceri imobiliare controversate, care au ceva în comun: în toate sunt implicate instituții de forță ale statului și oameni apropiați de președinte.

• Una dintre afacerile controversate se referă chiar la NATO, alianța militară la șefia căreia candidează Klaus Iohannis.

După cum se știe, americanii au amplasat în țara noastră un scut anti-rachetă, menit să ne protejeze în fața unei potențiale agresiuni a Rusiei. Scutul se află la Deveselu, în apropiere de Caracal. Printre instalațiile care îl deservesc este și un radar instalat la finele anilor ’90 la câțiva kilometri de Craiova, pe teritoriul comunei Cârcea. Pe atunci, se afla în plin câmp. O dată cu expansiunea orașului, zona a devenit însă construibilă.

Aici a găsit loc retailerul german Lidl pentru a-și ridica un depozit regional care, în unele locuri, ajunge la o înălțime de 20 de metri.

Treaba cu autorizația de construire ( emisă pe 28 iunie 2021) a mers șnur. Vânzătorii terenului de 23 de hectare erau familia primarului din Cârcea, Valerică Pupăză, precum și Ovidiu Flori, fostul primar din Ișalnița – o altă comună limitrofă Craiovei. Flori este nașul de cununie al cuplului Claudiu Manda – Olguța Vasilescu. Autorizația a fost eliberată de Consiliul Județean (CJ) Dolj.

La un an după ce au început lucrările, MApN realizează că înălțimea depozitului afectează radarul. Ministrul Apărării de la acea vreme, Vasile Dâncu, încheie o înțelegere cu Lidl (12 iulie 2022) prin care radarul urma să fie relocat temporar și supraînălțat, pe banii retailerului.

Pe lângă ministru, documentul era semnat și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Originar din Pitești, generalul a condus un an (2016-2017) Brigada 2 Infanterie Rovine de la Craiova, care a devenit ulterior brigadă multinațională a NATO.

Dar cazul radarului ajunge în presă. Judecătorii resping înțelegerea dintre Lidl și MApN, procesul continuă și lucrările sunt sistate.

Pe 5 martie 2024, Curtea de Apel Craiova retrimite dosarul la instanța de fond, procesul urmând să fie reluat de la zero.

Toată povestea cu radarul s-a spart în capul PSD. Dar trebuie precizat că, în perioada 2020-2021, atunci când a fost obținută autorizația de construire, ministru al Apărării era Nicolae Ciucă. Omul lui Iohannis. Generalul originar din Plenița a plecat de la conducerea Armatei și a ajuns în timp record senator de Dolj, șef al PNL, ministru al Apărării, premier, iar acum – șef al Senatului, al doilea om în stat după președinte.

Pare neverosimil ca Ciucă să fi aflat de proiectul Lidl abia după ce la MApN a ajuns Dâncu. Teoretic, radarul lui Ciucă trebuie să identifice o potențială rachetă rusească în câteva minute sau secunde. Practic, a fost luat prin surprindere de un supermarket.

În decembrie 2023, șeful Armatei, generalul Daniel Petrescu, a fost trecut în rezervă. La 52 de ani.

• Alt episod controversat a implicat Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

După scandalul 112 al crimelor de la Caracal, șef al STS a fost promovat generalul Sorin Bălan, considerat și el omul lui Iohannis. Sub conducerea lui Bălan, STS a dat în judecată un dezvoltator imobiliar (H4L – controlat de oamenii de afaceri Vladimir Cohn și Dragoș Bîlteanu) pe motiv că blocurile de 9 etaje pe care firma acestora voia să le ridice în apropierea Aeroportului Băneasa depășeau regimul de înălțime al zonei, care era de maximum 5 etaje.

Blocurile se aflau între două antene STS și reprezentau o „amenințare la adresa siguranței naționale”. Chiar generalul Bălan a scris instanței că nu există o altă soluție tehnică decât anularea autorizației.

Ulterior, acesta s-a răzgândit și a vrut să cadă la pace cu H4L instalând o antenă STS pe unul din cele două blocuri. Instanța nu a fost de acord cu înțelegerea H4L-STS, a judecat fondul cauzei și a dat câștig de cauză H4L.

Judecătoarea care a dat verdictul lucra la o instanță din Constanța și făcuse o cerere de transfer la București, dar ceruse o amânare deoarece participa la un curs de 10 luni în Luxemburg. I s-a respins amânarea și a venit de urgență în Capitală, preluând și dosarul STS.

Serviciul secret nu a mai atacat hotărârea favorabilă H4L, care nu era definitivă. Nu a explicat presei dacă blocurile H4L mai sunt o amenințare la „siguranța națională” și dacă a găsit o altă soluție.

În paralel cu procesul STS, un alt general (Victor Voicu), a dat în judecată H4L. Voicu are o vilă lângă terenul pe care dezvoltatorul voia să ridice blocurile de 9 etaje. El a cerut anularea Planului de Urbanism Zonal (PUZ) pe baza căruia fusese obținuse autorizația de construire inițială, în 2011.

Cazul a ajuns în 2023 la Curtea de Apel București, care l-a trimis spre rejudecare la instanța de fond. În februarie 2024, generalul Voicu a renunțat brusc la judecată și nu a mai răspuns la telefon jurnaliștilor.

Generalul a depus la dosar o declarație pe proprie răspundere prin care a renunțat și la dreptul de a ataca hotărârea pronunțată de instanță. La rândul ei, H4L a renunțat la cheltuielile de judecată pe care le pretindea.

Anularea PUZ-ului din 2009 ar fi atras după sine anularea tuturor autorizațiilor de construire emise pe baza acelor documentații de urbanism.

Interesant este că autorizația H4L pentru 9 etaje ar fi un precedent pe baza căruia și alți proprietari cu terenuri între cele două antene STS ar putea cere un regim mai mare de înălțime. Etajele în plus înseamnă milioane de euro în plus.

De exemplu, acolo există o suprafață de 3.800 mp care aparține Raiffeisen Bank. Pe terenul respectiv, un dezvoltator realizase în 2008 un proiect pentru blocuri de câte 8 etaje. Dezvoltatorul nu a mai construit din cauza crizei financiare, iar în cele din urmă terenul a ajuns în posesia băncii.

Raiffeisen și Klaus Iohannis au o poveste, expusă pe larg de presă. Familia președintelui a obținut o casă retrocedată în centrul Sibiului, pe care a închiriat-o către această bancă. Chiria a generat 640.000 de euro – din care jumătate a ajuns la familia Iohannis, potrivit Rise Project – până s-a dovedit că imobilul fusese retrocedat cu acte false. Cu banii din această afacere, Iohannis și-a cumpărat trei din cele șase case deținute. În 2015, Iohannis a pierdut în justiție casa „fabrică-de-bani”.

Tot în zona aeroportului a mai cerut certificat de urbanism pentru documentațiile unui bloc cu 8 etaje și medicul Dana Tomescu – decorată de președintele Iohannis pentru implicarea în lupta împotriva pandemiei de Covid.

• Dana Tomescu face legătura cu următorul nostru exemplu.

În 2023, guvernul a acceptat ca donație o fâșie de 4.200 mp din Pădurea Băneasa, cu ieșire la șoseaua București-Ploiești. Donația a fost făcută de o firmă a magnatului imobiliar Dan Petrescu, mort în Italia în 2021, într-un accident de avion

După conformație, terenul se pretează doar unui drum de acces. La capătul lui se află două proprietăți: una privată de 1,7 hectare – pe care poate fi dezvoltat un proiect imobiliar și una a statului, de 8,2 hectare – administrată de SRI.

Ca să dezvolte un proiect imobiliar de milioane de euro, privații menționați mai sus au nevoie de drum de acces, dar nu pot cere scoaterea din domeniul forestier a fâșiei respective. Nu le dă voie Codul Silvic.

SRI poate cere asta și chiar gratuit. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.

Sunt trei proprietari acolo. Una e Dana Tomescu, despre care am scris mai sus. A doua este Teodora Cătăniciu. În spatele celei de a treia (Maria Nicolaescu) este omul de afaceri constănțean Sorin Vișinescu.

Vișinescu este cunoscut în lumea imobiliarelor, printre partenerii săi de afaceri numărându-se Radu Dimofte și Gabriel „Puiu” Popoviciu. De altfel, omul de afaceri dezvoltă în Băneasa și alte proiecte imobiliare. El mai are afaceri în Constanța și Craiova.

Din descrierile presei, Sorin Vișinescu pare un om de afaceri apropiat de PNL și de servicii.

La ora actuală, SRI este condus tot de un general. Generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul fostului director civil Eduard Helvig, care și-a dat demisia în iulie 2023.

Deși nominalizarea unui nou șef civil la SRI face parte din atribuțiile sale, președintele Iohannis nu s-a grăbit să propună un înlocuitor pentru Hellvig.

Șeful statului a declarat recent că SRI funcționează „impecabil” sub conducerea generalilor. Este cea mai lungă perioadă în istoria de peste 30 de ani când serviciul secret stă fără director civil, au remarcat analiștii.

• Bogdan Groșereanu