Zeci de hectare de pădure, aflate pe partea stângă a Șoselei București-Ploiești, se degradează natural și sunt rărite de lucrătorii silvici, fără măsuri de regenerare, așa cum ar fi normal.
Este ceea ce a mai rămas din Pădurea Băneasa, asaltată și amenințată an de an de interesele imobiliare. Cândva, prin aceste locuri se întindeau vestiții codri ai Vlăsiei.
Azi, doar câteva petice mai amintesc desișul de altădată. Rasă de-a binelea pe anumite fâșii, rărită natural sau programat, ea se îndreaptă către un viitor previzibil.
Posibila explicație: terenurile de la stradă sunt deja în proprietatea unor oameni de afaceri, politicieni, magistrați, foști diplomați, masoni, spioni. Ele vor putea fi scoase din domeniul forestier dacă își pierd caracteristicile minime pentru care au fost declarate pădure. În locul copacilor, vor apărea magazine, case sau resorturi de lux.
Chiar aflate în proprietate privată, pădurile nu pot fi defrișate pur și simplu, fiind protejate de lege.
Până în 2023, Codul Silvic prevedea că sunt considerate păduri suprafețele de cel puțin 0,25 hectare (2.500 mp).
În 2024, legea a fost modificată, iar pragul minim a crescut la 0,5 hectare (5.000 mp).
Majoritatea proprietăților studiate de jurnaliștii DDS au suprafețe de până la 5.000 mp.
Trebuie spus că e foarte greu să scoți o bucată de pădure din fondul forestier național (FFN). Se poate face numai pentru cazuri de utilitate publică sau securitate națională. Dacă pădurea e privată, se pot scoate cel mult 300 mp, pentru pensiuni turistice sau case de vacanță, dar cu plata unor compensații consistente.
Mai există însă o posibilitate: pădurea să-și piardă caracteristicile prevăzute în „definiția” dată de lege. Acestea nu se referă numai la suprafață (minimum 5.000 mp), ci și la înălțimea arborilor (peste 5 metri) sau – în cazurilor terenurilor cu folosință agrosilvică – „consistență” mai mare de 0,1.
Consistența înseamnă gradul în care proiecția coroanei copacului acoperă solul. Ea poate varia între 0,1 (consistență degradată) și 1,0 (consistență plină). O comparație „istorică” a aceleiași bucăți de pădure între 2001 și 2021 arată cât de mult a scăzut consistența (FOTO).
La acestea se adaugă și tăierile făcute de Romsilva, regia națională care administrează pădurile României. După cum se poate observa, Ocolul Silvic București a aprobat chiar la începutul anului 2025 exploatarea de pe o suprafață de 22,22 hectare a unei cantități de 55 de metri cubi de lemn, fără măsuri de regenerare (FOTO).
Peste drum de Academia de Poliție se află Statul Major al Forțelor Aeriene (SMFA).
În spatele unității, pădurea este deja împărțită de oameni de afaceri, politicieni, magistrați, foști diplomați, masoni și spioni.
DDS a studiat mai multe proprietăți care vor deveni construibile o dată cu dispariția pădurii – așa cum este ea definită de Codul Silvic. Numai opt dintre proprietățile verificate însumează 2,8 hectare de pădure.
Una dintre cele mai mari suprafețe (5.000 mp) este intabulată din 2003 pe numele lui Alexandru Cristian Stavrositu.
Familia tânărului de 22 de ani este foarte cunoscută în Constanța. Iancu Stavrositu deține 55% din compania de remorcare maritimă COREMAR – care a avut contracte inclusiv cu MApN.
Maria Stavrositu a fost deputat PDL de Constanța, iar Alex este actor (FOTO).
Partenerul de afaceri al lui Iancu, Laurențiu Mironescu, a fost angajat al Navrom, manager al Administrației Porturilor Maritime, deputat PD/PDL, secretar general al MAI.
Mironescu lucrează acum la Ceronav (centrul de training în domeniul maritim – aflat în subordinea Ministerului Transporturilor) și este consilier municipal AUR la Constanța.
Familia Cășuneanu are și ea în zonă două loturi de teren, de circa 13.000 mp (Costel Cășuneanu), respectiv 2.500 mp (Ionuț Cășuneanu).
Cei doi sunt fiii magnatului Costel Cășuneanu – PA&CO International – care era numit în trecut „regele asfaltului” datorită afacerilor pe care le avea cu statul. Tatăl a și fost condamnat la patru ani de închisoare în dosarul Cătălin Voicu. În urmă cu 10-15 ani, averea sa era estimată la circa 500 de milioane de euro.
Costel – fiul este un mare pasionat de sporturile cu motor, el fiind campion de raliuri.
În 2014, Costel o împrumutase cu 3 milioane de lei pe Ana Maria Popa – un cunoscut manager din telecomunicații. Zece ani mai târziu, ea i-a dat terenul în plată, iar contractul a fost legalizat la biroul notarului Andreea Cosma – fost deputat PSD de Prahova.
În 2015, Cosma era trimisă în judecată de DNA Ploiești în dosarul privind vânzarea la prețuri subevaluate a unor terenuri ale cazărmii Ciuperceasca. Faptele penale de care era acuzată (complicitate la abuz în serviciu) s-au prescris în 2023, iar procesul pentru recuperarea prejudiciilor (1,13 milioane lei) s-a reluat de la zero.
Pe terenul primit de Costel Cășuneanu există și câteva construcții din anii 1990, când proprietatea era deținută de Romtelecom. Totuși, suprafața construită pare să se fi mărit în ultimii ani, conform fotografiilor din satelit.
Ionuț Cășuneanu a cumpărat terenul său cu doar 76.000 de euro în 2021, la o licitație organizată de ANAF. Rezultă un preț de circa 30 euro/mp, în condițiile în care prețul zonei pe piața liberă este cuprins între 130 euro/mp și 420 euro/mp, conform site-urilor de imobiliare.
Inițial, terenul aparținea unuia dintre primii milionari din anii ’90, Dorel-Cristian Tamaș, condamnat la patru ani de închisoare pentru înșelăciune. El nu a stat însă nici o zi la pușcărie, pentru că a reușit să se ascundă timp de 13 ani. Potrivit presei, în tot acest timp Tamaș s-ar fi aflat în Dubai.
Campion la judo înainte de 1989, a ajuns rapid milionar în anii 1990. Printre altele, a deschis primul salon tip bingo din Alba-Iulia, apoi a intrat în afaceri cu mezeluri și încălțăminte. A fost condamnat în legătură cu vânzarea hotelului Continental din Cluj-Napoca.
Ionuț concurează și el la raliuri, dar cu mașini de epocă.
Pe de altă parte, fiul milionarului Cășuneanu are și o companie aeriană de transporturi de lux, în care a cooptat-o pe Gabriela Blaj – cumnata și actuala patroană în acte a Pa&Co.
Prin Gabriela Blaj ar fi vândut Traian Băsescu terenul de pe Aleea Privighetorilor către Costel Cășuneanu, în celebrul dosar în care fostul președinte a fost acuzat de procurori de spălare de bani.
Alți circa 1.200 mp sunt deținuți de familia Buță. Fost judecător la Curtea Supremă, Gheorghe Buță este acum profesor universitar, avocat și om de afaceri în imobiliare (București și Cluj). Soția sa este notar public.
Două terenuri de circa 3.800 mp sunt legate de familia Homotescu.
Gabriel Homotescu a lucrat în comerțul exterior înainte de 1990. Se spunea despre el că a fost spion. După Revoluție, a devenit mason și om de afaceri – având parteneri italieni și indieni.
A fost consul onorific al republicii Sri Lanka în România. A murit în 2012, moștenitor fiind fiul său, Andrei.
Circa 2.500 mp sunt deținuți de familia Nistor, antreprenori în domeniul mobilei și furniturilor.
La acestea, se adaugă o proprietate despre de 1,7 hectare, controlată de omul de afaceri constănțean Sorin Vișinescu.
Aici ar putea fi ridicat un complex rezidențial sau un supermarket – Vișinescu fiind specializat în furnizarea de locații pentru un mare retailer alimentar. Numai că locația nu are drum de acces.
În acest context, firma privată Total Asset Management (TAM), a magnatului Dan Petrescu, a donat statului o fâșie de pădure lată de 8 metri și lungă de 200 de metri, care a intrat în fondul forestier național.
Ea a fost ulterior defrișată, se pare că din ordinul conducerii SMFA.
Oficial, Armata motivează că a cerut Primăriei Sectorului 1 să defrișeze bucata de lângă gard, pe motiv că santinela care păzește unitatea nu are vizibilitate. Dar terenul respectiv nu este domeniu public, ci proprietate privată. Nimeni nu-și asumă oficial tăierea copacilor.
Jurnaliștilor li s-a spus că informațiile sunt clasificate pe motiv de „securitate națională”. Mai multe despre povestea „donației” AICI și AICI.
Bogdan Groșereanu
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.