Sectorul 6, ținut în șah de ”regele gunoaielor”
Reading Time: 8 minutesÎn 2022, Primăria Sectorului 6 a scos la licitație colectarea deșeurilor, contractul pe 10 ani fiind evaluat la circa 200 de milioane de euro. Procedura s-a blocat rapid după ce două dintre societăți au contestat documentația de atribuire, iar disputa a ajuns în instanță. Una dintre contestatare a fost controlată până în 2017 de URBAN SA – firma care colectează deșeurile în sector de 20 de ani. Firma este în faliment, cu datorii de peste 180 de milioane de euro, iar patronul Teodor Florescu este judecat pentru evaziune fiscală. Între timp, licitația a fost anulată, pe motiv că legislația s-a schimbat.
UPDATE 22 mai 2023: Procedura de achiziție publică a fost anulată pe 13 decembrie 2022, invocându-se schimbările legislative privind delegarea prealabilă a activităților de sortare, tratare și depozitare a deșeurilor. Licitația nu a mai fost reluată până în prezent.
În aprilie 2022, Sectorul 6 a scos la licitație delegarea prin concesiune a activității de colectare și transport al deșeurilor municipale, contractul fiind estimat la aproape 994 milioane lei (201 milioane euro) fără TVA, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate-preț.
Prețul este principalul factor de evaluare (60%), fiind urmat de soluțiile pentru o colectare separată ”mai bună” a deșeurilor (35%), precum și de nivelul de protecție a mediului asigurat prin mijloacele de transport utilizate (5%).
Licitația pentru noul contract ajunge în instanță înainte de a fi început
Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 10 ani, fără posibilitatea de a fi reînnoit. Firmele interesate puteau să depună ofertele până pe data de 27 iunie. Nu s-a întâmplat însă așa, deoarece documentațiile de atribuire au fost contestate la scurt timp de la lansarea licitaței de două firme (BRAI CATA SRL, RETIM Ecologic Service SRL), iar procedura a fost suspendată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) până la judecarea pe fond a cauzei.
DdS a scris recent mai pe larg despre acest subiect, detaliind aspectele reclamate de cele două firme.
În data de 14 iunie, CNSC a admis în parte contestațiile depuse de BRAI CATA și RETIM și a obligat primăria să remedieze documentația de atribuire.
Decizie_1219-CNSCPrimăria Sectorului 6 a atacat decizia CNSC la Curtea de Apel București, iar primul termen de judecată este pe 26 iulie.
URBAN – datorii uriașe către bugetul de stat
Până la atribuirea contractului, pare să fie cale lungă. De acest lucru profită direct actualul operator de salubritate din Sectorul 6, firma URBAN SA – societate care a intrat în insolvență la cerere, în urmă cu 10 ani. În 2020, firma a trecut la faliment, iar în prezent se lucrează la definitivarea tabelului creditorilor.
Cele mai mari sume le are de recuperat Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), datoriile către bugetul consolidat al statului ridicându-se, conform ultimei raportări, la 898,2 milioane lei (182 milioane euro).

Firma URBAN este controlată de Teodor Gabriel Florescu (foto), om de afaceri din Râmnicu Vâlcea, trimis în judecată în 2016 pentru evaziune fiscală de milioane de euro.
Procesul se află abia la judecata pe fond, la camera preliminară, cu toate că au trecut mai bine de șapte ani de când Teodor Florescu era arestat preventiv de procurorii DIICOT. El este judecat acum în stare de libertate.
De la o firmă de provincie, la salubrizarea Capitalei
Redăm mai jos, povestea pe scurt a ascensiunii firmei URBAN de la o modestă firmă de provincie la unul dintre cei mai mari operatori de salubritate din România, cu cele mai mari datorii la bugetul de stat și cu un patron judecat pentru evaziune fiscală de zeci de milioane de euro.
URBAN SA a fost înființată în 1995. Firma a desfășurat ințial activități în Vâlcea, apoi s-a extins în București, Otopeni, Chitila, Pitești, Urziceni, Călărași, Fetești-Ialomița, Drăgășani, Brezoi, Horezu, Eforie, Nord, Eforie Sud, Brașov, Sinaia, Azuga, Cluj, Băile Govora, etc. În martie 1999, Teodor Florescu a devenit administrator al societății. La vremea aceea, era supranumit ”regele gunoaielor”.
Pe 1 noiembrie 1999, URBAN a încheiat cel mai controversat contract din istoria sa de până atunci, cu Primăria Municipiului București (nr. 1153/1999).
A urmat apoi un act adițional (nr. 11/26 octombrie 2004), ocazie cu care părțile contractante au fost schimbate, în baza unui contract de novație, prin înlocuirea beneficiarului prestației (PMB) cu Primăria Sectorului 6, ca urmare a unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului București (HCGMB nr. 6/25 ianuarie 2001).
Această poveste nu a fost nici până acum elucidată de organele de anchetă, sesizate la mult timp după ce faptele s-au consumat.
Zece ani mai târziu, câteva tranzacții ale firmei au intrat în atenția ANAF și apoi a parchetului. În iulie 2015, Teodor Florescu era arestat preventiv, fiind ulterior cercetat în stare de libertate. În 2016 era trimis în judecată pentru evaziune fiscală, alături de alți cinci presupuși complici.
Schema evaziunii fiscale, potrivit procurorilor
Procurorii au investigat activitatea derulată de URBAN SA pe raza municipiului București în perioada 2009-2013 și în principal raporturile derulate cu Remat Industry Steel Grup (înființată în 2004, firma era controlată de inculpații Marica Eleonor și Marica Sena) și Ambient Imobiliare (reprezentată de Marian Borgovan).
Concret, procurorii spun că în perioada amintită Florescu a înregistrat achiziții fictive de servicii de la Remat Industry (sortare deșeuri, gunoi, balotat, încărcare moloz și închiriere utilaje) în valoare totală de 165,4 milioane lei, prejudiciind bugetul de stat cu 47,1 milioane lei (10,85 milioane euro), reprezentând TVA de plată și impozit pe profit.
De asemenea, el ar fi achiziționat fictiv de la Ambient Imobiliare terenuri de peste 123 de milioane de lei, pentru a-și diminua TVA-ul de plată, prejudiciind astfel bugetul de stat cu 23,9 milioane lei (5,6 milioane euro).
Patroni de milioane de euro, doar în acte
URBAN a transferat cei peste 165 de milioane de lei în conturile Remat Industry, iar de aici banii au ajuns la mai multe societăți de tip fantomă, controlate tot de Marica Eleonor și Marica Sena: Recycling Metal Trading, Mirano Metal Trading, Metal Isa, Construct Ivestment Team, Conrad Sorting SRL, Magic Transsort SRL, Green Prest Dynamic SRL, și Waste Sorting SRL; banii erau retrași în numerar de la ghișeele băncilor de persoane interpuse, apoi se reîntorceau la Florescu.
scanuri-watermarkIntermediarii primeau un ”comision” pentru sumele retrase. Era vorba de sume derizorii, cuprinse între 150 și 700 de lei, după cum aceștia aveau să declare mai târziu, ca martori în dosar. Majoritatea nu știau să scrie și să citească, dar înființau firme și făceau afaceri de milioane de euro.
Firme offshore și un bulgar intră pe circuit
În 2014, Remat Industry este preluată de Vesilahti Oy Ltd., o firmă offshore înregistrată în Insulele Virgine Britanice, reprezentată de Balkov Vergil Georgiev, cetățean bulgar din localitatea Ruse.

Actele firmei, au rămas însă la Marica Eleonor, zis ”Leo”. Balkov era, la rândul lui, cercetat în Bulgaria pentru falsificarea unor acte.
Cu Ambient Imobiliare, URBAN a încheiat în 2011 trei antecontracte de vânzare-cumpărare pentru terenuri situate în Mehadia și Băile Herculane (Caraș-Severin) și alte trei contracte pentru terenuri din Obârșia Cloșani (Mehedinți) – pentru suma totală de aproximativ 123 de milioane de lei, bugetul de stat fiind prejudiciat cu aproape 24 de milioane de lei (5,6 milioane euro), reprezentând TVA de plată.
De exemplu, pentru un teren intravilan de aproape 23.000 mp, Urban a acceptat să plătească 11,5 milioane lei (500 lei/mp), deși terenul fusese cumpărat de Ambient cu șapte zile în urmă de la două persoane fizice cu un preț de 50 de ori mai mic.
Toate terenurile pentru care URBAN a încheiat contracte cu Ambient erau supraevaluate pentru ca operatorul de salubritate să-și diminueze TVA-ul pe care trebuia să-l plătească la stat, mai spun procurorii.
Ambient Imobiliare a fost înființată în 2008 la Bistrița (Bistrița Năsăud). Firma era controlată de Kontex Holding Ltd Delaware (SUA) și Risconi Investment Ltd (Insulele Seychelles), al căror reprezentant era Marian Borgovan. Acesta a susținut în fața procurorilor că a devenit administrator la Ambient întâmplător, după ce a fost abordat de un avocat român la o expoziție de avioane și ambarcațiuni care avea loc la Nurnberg (Germania). La indicațiile avocatului, el ar fi cumpărat terenurile cu izvoare termale de la Herculane cu 100.000 de euro și le-ar fi vândut o săptămână mai târziu către URBAN SA cu 5 milioane de euro. Firma Ambient Imobiliare a intrat în insolvență în aprilie 2014, pentru datorii la bugetul de stat.
Florescu – sechestru pe conturi și proprietăți
În acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ale lui Teodor Florescu până la concurența sumei de 52,6 milioane lei. Este vorba despre conturi în bănci (OTP, BT, BRD, CEC, BCR, etc.), dar și de proprietăți din București, Brașov, Voluntari, Râmnicu Vâlcea sau Snagov. De asemenea, au pus schestru pe acțiunile deținute de acesta la o firmă (Sport Management Suport SRL).
De șase ani, procurorii și inculpații se bat în expertize
De aproape șase ani (2016-2022), instanța dezbate expertizele cerute de inculpați și procurori. De exemplu, Teodor Florescu a cerut o expertiză legată de supraevaluarea operațiunii de sortare a deșeurilor, readministrarea unor probe, audierea expertului desemnat în dosar, precum și realizarea unei noi expertize, care să lămurească dacă facturile emise de Remat către URBAN erau sau nu deductibile. Marica Eleonor și Marica Sena au cerut și ei reaudierea unor martori.
În 2019, avocații lui Florecu au depus la instanță o nouă expertiză, care concluziona că expertiza inițială din dosarul penal ”nu îndeplinește calitatea de probă în justiție”. Instanța admite realizarea unei noi expertize contabile, dar și expertize de mediu (deșeuri) și active (terenuri).
Luni de zile, judecătorii desemnează experți în acest dosar, care refuză sarcina pe motiv fie că nu e domeniul lor de competență, fie că au prea mult de lucru, fie că sunt bolnavi. În cele din urmă, i se cere jandarmului aflat de serviciu în sala de judecată să spună la întâmplare numere, pe baza cărora se aleg experți din lista celor acreditați.
Pentru expertiza contabilă, sunt desemnați în cele din urmă trei experți, care întârzie și ei luni de zile depunerea raportului final în instanță.
La final, nemulțumit de concluzii este procurorul, care depune o lungă listă de obiecțiuni, arătând că experții s-au luat după hârtii, dar nu au coroborat informațiile cu alte probe din dosar.
Ca răspuns, avocații lui Florescu au și ei ceva de obiectat. De asemenea, și expertiza pe mediu este contestată de avocații URBAN SA.
Un martor-cheie, bolnav de cancer
Alte luni din proces s-au scurs până când instanța a reușit să dea de urma lui Balkov Vergil Georgiev, bulgarul care ar fi cumpărat Remat Industry prin firma offshore din Insulele Virgine.
Inițial, citația expediată pe adresa acestuia din Ruse s-a întors la București nedesfăcută; a doua oară, a fost înmânată unuia dintre copiii lui Balkov, iar a treia oară Balkov însuși a răspuns că nu poate ajunge la proces pentru că a fost diagnosticat cu cancer de prostată de către medicii din Linz (Austria) și trebuie să facă chimioterapie.
A fost nevoie ca judecătorii să ceară o comisie rogatorie în Bulgaria, iar Balkov a răspuns în scris la câteva întrebări, în martie 2022.
El susține că Marica Sena și Marica Eleonor (Leo) sunt ”prieteni de familie” pe care i-a cunoscut în urmă cu 8-10 ani, dar nu cunoaște celelalte persoane sau firme din acest dosar, ci doar pe reprezentanții Remat Industry. Leo i-ar fi cerut un ”serviciu”, și anume să devină administrator al Remat Industry pentru scurtă vreme (câteva luni); el ar fi primit o procură să reprezinte și să administreze societatea, dar nu ar fi primit nici o parte socială la Remat.
Legăturile URBAN cu BRAI CATA
Astfel au decurs lucrurile până acum, însă procesul penal este încă departe de a se fi terminat. URBAN SA colectează liniștită deșeurile din Sectorul 6, în timp ce BRAI CATA contestă documentația de atribuire pentru noua licitație.
Presa a scris că, până în 2017, firma a fost controlată de Teodor Gabriel Florescu prin Urban SA. Jurnaliștii au mai arătat că, că în trecut, BRAI CATA a avut legături cu organizația mafiotă Cosa Nostra.
Numele BRAI CATA a reapărut în prim-plan în 2021, după ce firma a fost angajată să colecteze deșeuri în Sectorul 1, în contextul scandalului dintre primărie și Romprest, operatorul de salubritate de aici. Trecutul societății a fost din nou reamintit, în numeroase articole de presă.
În replică, BRAI CATA a amenințat că va intenta procese de calomnie jurnaliștilor care vor lega numele companiei de mafia italiană, precizând că ”începând cu 2017, societatea are un unic acționar, cetățean român, iar firma nu a avut probleme legale și nici nu s-a aflat sau se află în stare de insolvență”.
Potrivit documentelor publicate în Monitorul Oficial, firma a fost controlată în perioada 2008-2017 de Teodor Florescu, prin Urban SA. Din august 2017, unic acționar este Constantin Petrescu, din Râmnicu Vâlcea, care este asociat într-o altă firmă (KTP Pescom SRL) cu Clara Cristiana Florescu, fosta soție a lui Teodor Florescu.
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.