De ce TAS nu poate judeca procesul palmaresului Craiovei Maxima

Reading Time: 3 minutes

TAS (Tribunal Arbitral du Sport) este exact ceea ce spune denumirea, adică un tribunal arbitral prevăzut și în codul civil românesc.

Potrivit legislației noastre, arbitrajul este o jurisdicție alternativă, având caracter privat. Părțile și tribunalul arbitral pot stabili reguli de procedură „derogatorii de la dreptul comun”, cu condiția ca regulile „să nu fie contrare ordinii publice și dispozițiilor imperative ale legii”.

Două părți pot conveni să soluționeze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie, precum și drepturile asupra cărora părțile nu pot să dispună.

Un litigiu poate ajunge la TAS numai dacă între părțile unui contract există un acord/clauză care specifică explicit recurgerea la tribunalul de arbitratj sportiv în cazul unei dispute.

În principiu, două tipuri de dispute pot ajunge la TAS: cele cu caracter comercial și cele cu caracter disciplinar.

Prima categorie implică litigiile referitoare la executarea contractelor: de sponsorizare, vânzare de drepturi TV, orgaizarea de evenimente sportive, transferurile de jucători, relațiile contractuale dintre jucători/antrenori și cluburi și/sau agenți. Tot aici intră și litigiile legate de răspundere civilă (un accident suferit de un sportiv în timpul unei competiții, de exemplu).

A doua categorie se referă la cazurile disciplinare. Multe sunt cazuri de dopaj. Dar TAS se poate pronunța și asupra altor tipuri de cazuri disciplinare, cum ar fi cele de violență pe terenul de joc, abuzurile asupra unui arbitru, etc.

În cazul României, astfel de cazuri se judecă la comisiile de pe lângă FRF, care sunt tribunale arbitrale interne, permanente. Acestea sunt:

• Comisia de Disciplină și Etică

• Comisia/Camera Națională de Soluționare a Litigiilor (CNSL)

• Comisia de Recurs (CR)

Cei nemulțumiți de deciziile CNSL și CR pot merge la TAS – care decide definitiv.

Orice club de fotbal de poate adresa TAS. Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne va judeca însă numai cauzele în care părțile au fost de acord cu arbitrajul, în scris.

De asemenea arbitrajul poate apărea în statutul unei federații naționale de fotbal, cu care trebuie să fie de acord toți cei care vor să devină membri.

Iată, pe scurt, câteva prevederi din actualul statut FRF care se referă la arbitraj:

• FRF, LPF, membrii afiliați, jucătorii, oficialii și membrii comisiilor FRF sunt obligați să respecte deciziile TAS și să recunoască jurisdicția acestuia. De asemenea, aceștia își asumă obligația de a merge în ultimă instanță la TAS – „tribunal arbitral independent și imparțial, pentru soluționarea de manieră irevocabilă a litigiului, fără a recurge la instanțele judecătorești” (art. 6 pt. 4 lit. b-e).

• Atunci când se afiliază la FRF, cluburile trebuie să depună, printre altele, o declarație prin care se recunoaște autoritatea tribunalului arbitral al feredarției, precum și a TAS (art. 14, pt. 2, lit. d).

• Membrii FRF sunt obligați să adopte o clauză statutară prin care orice litigiu care se referă la statutul sau deciziile federației sau LPF poate fi soluționat în ultimă instanță doar de TAS, fără a se recurge la instanțele judecătorești (art. 18, pt. 1, lit. e).

• În situația în care un membru dorește să facă modificări sau completări la propriul statut, are obligația ca, anterior adoptării acestora, să solicite federației avizul de conformitate cu statutul, regulamentele, normele și hotărârile FRF (art. 18, pt. 1, lit. k).

Rezumând cele de mai sus, TAS acceptă litigii de natură salarială între fotbaliști și club, pentru că tribunalul arbitral de la Lausanne a fost învestit ca instanță de judecată prin chiar contractele încheiate de jucători, precum și prin statutele cluburilor și al FRF.

Când unii patroni au încercat să nu-și plătească datoriile către fotbaliști schimbând firma pe care funcționa clubul, judecătorii TAS s-au prins. Ei au stabilit o continuitate a echipei la care fuseseră legitimați fotbaliștii și i-au pus la plată pe patroni.

Adrian Militelu a fost astfel obligat să plătească restanțele către câțiva fotbaliști australieni care fuseseră angajați pe vechea societate pe care funcționa clubul (Fotbal Club U Craiova SA), aflată acum în faliment.

El s-a folosit însă de deciziile TAS în aceste cazuri punctuale pentru a afirma că, din punct de vedere sportiv, echipa sa este continuatoarea Craiovei Maxima și deținătoarea palmaresului.

TAS nu a afirmat însă așa ceva, pentru că nu a fost învestită să judece speța palmaresului, ci doar niște restanțe salariale.

• Bogdan Groșereanu